Felul în care vedem culorile se schimbă pe măsură ce îmbătrânim

Pe măsură ce înaintăm în vârstă, modul în care simțim lumea din jurul nostru începe să se schimbe odată cu evoluția corpului. Simțurile gustului, mirosului, auzului și al vederii devin mai puțin ascuțite. Acum, noi cercetări au arătat că chiar și felul în care vedem culorile se estompează odată cu trecerea timpului.

Cercetătorii de la University College London (UCL) au comparat recent modul în care pupilele persoanelor mai tinere și cele ale persoanelor mai în vârstă reacționează la culorile din mediu.

• De Crăciun au loc mai multe atacuri de cord decât în oricare altă zi din an
• De ce uneori zăpada pare albastră?

Echipa a recrutat un eșantion mic format din 17 adulți tineri (cu o vârstă medie de 27,7 ani) și 20 de adulți mai în vârstă sănătoși (cu o vârstă medie de 64,4 ani). Participanții au fost plasați într-o cameră întunecată, unde li s-a măsurat diametrul pupilei cu ajutorul unei camere de urmărire a ochilor extrem de sensibilă, în timp ce le-au fost prezentate 26 de culori diferite, fiecare timp de cinci secunde.

Felul în care vedem culorile odată cu înaintarea în vârstă

Culorile prezentate au inclus diferite nuanțe: întunecate, estompate, saturate și deschise de magenta, albastru, verde, galben și roșu. Participanților li s-au prezentat și două nuanțe de portocaliu și patru tonuri de gri.

Atunci când vedem o culoare, pupila noastră se contractă în răspuns la orice schimbare în luminozitatea sau cromia acesteia. De obicei, acest lucru este dificil de observat la nivel individual, dar camera de urmărire utilizată de echipă, cunoscută sub numele de pupilometru, a fost capabilă să înregistreze schimbări în diametrul pupilei până la de 1.000 de ori pe secundă, scrie IFL Science.

În timpul analizei, echipa a descoperit că diametrul pupilei la persoanele mai în vârstă și sănătoase se contracta mai puțin în răspuns la cromia culorilor în comparație cu cel al persoanelor mai tinere. Acest lucru a fost mai evident în cazul nuanțelor de verde și magenta. Cu toate acestea, ambele grupuri de participanți au avut răspunsuri similare la „luminozitatea” unei nuanțe de culoare.

„Datele noastre de pupilometrie sugerează că devenim fiziologic mai puțin sensibili la culoarea mediului nostru pe măsură ce înaintăm în vârstă. Aceste constatări completează cercetările anterioare care au arătat că adulții mai în vârstă percep culorile suprafețelor ca mai puțin cromatice (colorate) decât adulții tineri”, scriu autorii.

„Propunem așadar că felul în care vedem culorile se estompează odată cu înaintarea în vârstă și devenim în mod specific mai puțin sensibili la nivelul de saturație verde sau magenta al culorilor. Cercetările noastre nu arată nici o reducere a răspunsului pupilei la nivelul de saturație albastră relativă a culorilor”, menționează cercetătorii.

Un studiu care schimbă ce s-a știu până acum despre percepția culorilor

Potrivit unui comunicat al autoarei principale, Dr. Janneke van Leeuwen, „această lucrare aduce în discuție credința de lungă durată a oamenilor de știință conform căreia percepția culorii rămâne relativ constantă de-a lungul vieții și sugerează în schimb că culorile se estompează treptat pe măsură ce înaintăm în vârstă”.

„Cercetările noastre ar putea, de asemenea, să ajute la explicarea motivului pentru care preferințele noastre de culoare pot suferi modificări odată cu înaintarea în vârstă și de ce cel puțin unele persoane mai în vârstă pot prefera să se îmbrace în culori vii”, adaugă dr. van Leeuwen.

Echipa consideră că, pe măsură ce îmbătrânim, există o scădere a sensibilității corpului la nivelurile de saturație ale culorii în cortexul vizual primar, partea creierului care primește, integrează și procesează informațiile vizuale comunicate de retine.

Într-un studiu anterior, s-a descoperit că o formă rară de demență, numită atrofie corticală posterioară (PCA), împărtășește această caracteristică. În PCA, există dificultăți și anomalii observabile în percepția culorii, care pot proveni de la o scădere semnificativă a sensibilității creierului la anumite tonuri de culoare, din nou, verde și magenta, în cortexul vizual primar și în rețelele asociate.

„Descoperirile noastre ar putea avea implicații ample pentru modul în care adaptăm moda, decorul și alte ‘spații’ de culoare pentru persoanele în vârstă, și, eventual, pentru înțelegerea bolilor creierului legate de îmbătrânire, cum ar fi demența”, a adăugat profesorul Jason Warren.

„Persoanele cu demență pot prezenta schimbări în preferințele de culoare și alte simptome legate de creierul vizual; pentru a le interpreta corect, trebuie mai întâi să evaluăm efectele îmbătrânirii sănătoase asupra percepției culorii. Prin urmare, este nevoie de cercetări suplimentare pentru a delimita neuroanatomia funcțională a descoperirilor noastre, deoarece zonele corticale superioare ar putea fi, de asemenea, implicate”, a concluzionat Warren.

Studiul a fost publicat în Scientific Reports.

Vă recomandăm să citiți și:

Chiar și țigările electronice fără nicotină pot afecta plămânii, arată un studiu

Educația salvează vieți! Oamenii cu studii au un risc de mortalitate mai mic

Ce se întâmplă în creier după o despărțire?

Copiii care locuiesc în apropiere de spații verzi au oase mai puternice